Good Bye, Lenin! (2003)

IMDB: Good bye, Lenin !

Genul: Comedie, Drama, Romantic

Un film  despre GDR, sau Germania comunista ; un film despre familie, despre vechi si nou, despre cum alegem sa traim in trecut si nu acceptam schimbarea.

Pentru cei care au trait intr-o tara socialista, acest film va atinge o coarda sensibila. Nu mi-a fost greu sa compar vremurile de atunci cu situatia noastra din Romania comunista. E in limba germana ceea ce da filmului un aer de autenticitate.

Povestea este una geniala: Alexander Kerner (Daniel Brühl) este un tanar care a trait in doua lumi diferite: in perioada Comunista a Germaniei de Est si in perioada marilor schimbari odata cu caderea zidului din Berlin. Mama sa (Katrin Saß), in urma unui infarct, a intrat in coma si a ratat toate aceste mari evenimente. Slabita de inima, nu ar mai face fata unui nou soc, iar noua societate in care se trezeste, ar reprezenta unul foarte mare. Asadar actiunea filmului este reprezentata de incercarea lui Alexander de a mentine Germania comunista in viata, in ochii mamei sale. Cu casete inregistrate, cu ambalaje vechi in care punea produse din import, cu vecinii platiti ca sa joace rolurile pe care le aveau in trecut. Un moment memorabil este cel in care, in mica lume socialista

The Road (2009)

IMDB: The Road

Genul: Drama, Thriller, Sci-Fi

Un film care nu trebuie vazut in gasca. De preferat este sa asteptati ora 12 noaptea, cand toti cei din jurul vostru s-au culcat. Va spun din experienta proprie, filmul este unul profund si foarte imersiv si nu poate fi apreciat decat daca ii acordati atentie totala.

Prin ochii multora, a fost judecat cu superficialitate ca fiind un film trist si a nascut reactii de genul “La ce sa ma uit la asa ceva, mai mult te intristeaza.” Nu e pt cei care cauta divertisment frivol.

Filmul este plasat intr-un viitor apropiat. Desi nu se specifica in mod evident, spectatorul poate deduce ca lumea in care se desfasoara actiunea este una care sufera consecintele impactului unui asteroid. Intradevar este o lume trista, aproape sufocanta, care iti da impresia ca nu ai unde sa mergi, totul fiind gri si acoperit cu cenusa. Vegetatia nu mai exista, animalele au disparut si ele, tot ce a ramas sunt ruinele unei civilizatii care credea ca are soarta in propriile ei maini.

The Blind Side (2009)

IMDB: The Blind Side
Genul: Drama, Sport

Şi cu asta închei filmele pe 2009 ale Sandrei Bullock, un an destul de aglomerat pentru aceasta, arătându-şi talentul actoricesc în nu mai puţin de 3 filme (sau două dacă e să excludem “All About Steve“, în care şi-a arătat talentul de a ţopăi, dovadă şi multiplele nominalizări la Zmeura de Aur de anul acesta). Dar nu toată munca Sandrei a fost de pomină. Deşi nu anunţa mare lucru, “The Blind Side” a reuşit să devină unul dintre cele mai bune filme din 2009, acesta câstigând deja un Glob de Aur (cea mai bună actriţa într-un film dramă), dar şi câteva nominalizări la Oscar, printre care şi pentru cel mai bun film.
Filmul este inspirat din fapte reale, mai exact o biografie a marelui jucător de fotbal american Michael Oher. Scenariul este unul linear, cu o acţiune simplă şi lentă. Povestea este una ideală, sau mai exact întruchipează familia ideală, cea care ajută baiatul singur şi sărac să-şi recapete încrederea în sine. De laudat este şi faptul că distribuţia, excluzând-o pe Sandra, este formată doar din necunoscuţi, dar cu toate acestea fiecare reuşeşte să demonstreze ca nu degeaba au fost aleşi de către John Lee Hancock, regizorul şi scenaristul filmului. Câţi dintre voi au auzit de Quinton Aaron, până înăinte de lansarea acestui film? Nu ştiu de ce am o presimţire că rezultatul

My Sister’s Keeper (2009)

IMDB: My Sister’s Keeper
Genul: Dramă

Ce-ai face dacă ai afla că te-ai născut pentru un scop anume? Că viaţa ta trebuie să o dai altcuiva, cuiva foarte apropiat? Te-ai simţi respins, neimportant, ca un obiect care se foloseşte şi apoi se aruncă? Întrebări la care Anna Fitzgerald, interpretată impecabil de către Abigail Breslin, încearcă din răspunteri să găsească un răspuns, până nu e prea târziu. Filmul defapt este o ecranizare bazată pe romanul lui Jodi Picoul, care prezintă cu bune si cu rele drama unei familii şi trăirile interioare prin care trece fiecare. Cei care nu o credeaţi în stare pe Cameron Diaz de a juca şi în alte filme de decât comedii romantice de slabă calitate, veţi rămâne surprinşi cât de bine îşi interpretează rolul primit, acela a unei mame disperate de a-şi apăra propriul copil. O protecţie însă care este dusă la extrem, iar pentru cei mai puţin sensibili ar putea deveni chiar enervant.
Cireaşa de pe tort totuşi, ca să spun aşa, este Sofia Vassilieva care reuşeşte să transmită perfect durerea din sufletul ei. Chiar şi când râdea, chiar şi când plângea, parcă puteai vedea prin ochii ei stinşi suferinţa de care era copleşită. O mimică a feţei excelentă şi o tânără actriţă cu un viitor foarte strălucit. Scenariul, rescris de acelaşi om care a şi regizat filmul, adică Nick Cassavetes, este cu atât mai original, cu cât aceasta poveste poate deveni oricând realitate.

Chaos (2005)

IMDB: Chaos
Genul: Acţiune, Crimă, Dramă, Thriller

“Chaos” are toate ingredientele unui film thriller, cu o acţiune la intensitate maximă, ce se petrece în jurul unui atac la o bancă. Deasemenea filmul dispune de o distribuţie de zile mari, avându-i ca reprezentanţi de seamă pe Jason Statham, Ryan Phillippe şi Wesley Snipes. Acţiunea este complexă, cu un ritm alert pe tot parcursul filmului, iar nenumăratele schimbări de situaţie iţi pun la încercare calităţile de provideţ. Tony Giglio, scenaristul si regizorul filmului, a avut deosebita inspiraţie cu acea “mare răsturnare” din final, punctul culminant pentru privitori, prin care a reuşit să ridice considerabil valoarea filmului. Statham, în rolul lui Quentin Conners, un inspector demisionat şi readus in functie (de nevoie), ne încântă cu aceleaşi dialoguri “destepte”, dar care, împreună cu accentul său britanic, încep să devină demodate, mai ales pentru cei care i-au urmărit deja o parte din filme. Mult mai mult mi-a plăcut Ryan Phillippe şi interpretarea pe care acesta a avut-o, chiar dacă rolul său a fost unul destul de complicat. De Snipes nu pot spune decât ca e prima dată când îl văd zâmbind într-un film, în rest, acelaşi chip impunător şi care nu schiţează niciun gest. Singurul lucru care m-a deranjat şi care nu are legătură cu filmul în sine, este traducerea pe care în română pe care acesta a primit-o. “Ostateci sub acoperire” în primul rând nu are niciun înţeles sau nicio relevanţă cu ce se întâmplă în film. Dar n-ar trebui să mă mire acest lucru, pentru că nu este primul

Gladiator (2000)

IMDB: Gladiator
Genul: Acţiune, Aventura, Drama, Istoric

Oricine aude în ziua de azi cuvântul “gladiator”, se duce direct cu gândul la luptele care se dadeau în interiorul Colosseumului. Însa dacă este să ne referim la filmul “Gladiator”, acest cuvânt capătă înţelesuri nemărginite, întocmai ca şi laudele pe care acest film le-a primit. Câştigător a nu mai puţin de 5 premii Oscar şi două premii Golden Globes, este unul dintre cele mai bune filme ale lui Russell Crowe, dacă nu cel mai bun. Îmi este oarecum ruşine că nu am reuşit să-l vizionez pană acum, deşi au trecut 10 ani de la apariţia acestuia, dar mai bine mai târziu decât niciodată.
Onoare, respect faţă de sine şi faţă de patrie, iubirea nemărginită pentru familie şi nu în ultimul rând curajul, toate într-o singură persoană, un singur om, care reuşeşte ceea ce Commodus (Joaquin Phoenix), din postura de împărat nu a reuşit. Să atragă poporul de partea sa. Regizorul Ridley Scott l-a modelat pe Maximus, personajul interpretat de Crowe, în aşa fel încât să pară un adevărat înţelept, iar discursurile şi replicile pe care acesta le foloseşte de-a lungul filmului, sunt rostite cu un calm greu de închipuit.
Să nu uităm însă de coloana sonoră magnifică, care pur şi simplu ridică părul pe tine şi facâdu-te să te simţi ca un gimnast care şi-a terminat numărul şi este aplaudat la scena deschisă. O altă contribuţie serioasă

Five Minutes of Heaven (2009)

IMDB: Five Minutes of Heaven
Genul: Crima, Drama, Thriller

Şi uite aşa de la “Taken” am ajuns să caut în filmografia lui Liam Neeson filmele recente în care acesta a jucat, printre care se număra şi “Five Minutes of Heaven”. Am dat un search pe Google, am citit câteva păreri ale criticilor, majoritatea bune, şi am decis să-l iau şi eu. Concluzia! Că nu mi-am ocupat timpul şi spaţiul din calculator degeaba, deoarece filmul chiar a meritat. Ar fi impropriu spus că un film care îl are în rolul principal pe Liam Neeson, nu este bun. Putem spune chiar că Liam se simte că acasă în acest film, acţiunea desfăşurându-se în Irlanda de Nord, ţara natală a acestuia. Celălalt partener al sau (partener pe platoul de filmare, deoarece în film este duşmanul acestuia) este James Nesbitt, un alt irlandez pur-sânge. Un lucru care ar trebui să ne facă mândri, şi aici mă refer la naţiunea romană, este că din distribuţia filmului face parte şi talentată actriţă Anamaria Marinca. Această apare în vreo 3-4 scene pe parcursul filmului, interpretând rolul unei asistenţe din echipă emisiunii la care sunt invitaţi cei doi pe care i-am precizat mai sus. Regia poartă numele lui Oliver Hirschbiegel, care nu este străin în a lucra cu nume mari ale cinematografiei, în 2007 acesta având-o la dispoziţie pe Nicole Kidman pentru filmul “The Invasion”.
Ceea ce am observat la “Five Minutes of Heaven” şi nici nu este prea greu acest lucru, că se pune foarte mult preţ pe trăirile interioare ale actorilor, acestea accentuandu-se şi devenind din ce în ce mai bine conturate, cu cât aceştia se apropie de momentul întâlnirii. Caracterele celor doi sunt total opuse: Alistair, interpretat de Liam Neeson este calm, posomorât şi marcat de trecut, în timp ce Joe Griffen se află într-o agitaţie permanentă.